Munþii Cãlimani se aflã în partea nordicã a grupei centrale a Carpaþilor Orientali, formând totodatã cel mai mare lanþ vulcanic din þarã. Originea vulcanicã a Cãlimanilor este demonstratã ºi de platourile vulcanice plate ºi crestele care se înalþã ca niºte piramide deasupra acestora. Tot în acest lanþ vulcanic gãsim ºi cele mai înalte creste vulcanice din Carpaþi: Vârful Pietros (2103 m) ºi Vârful Rãþitiº (2021 m).

În anul 1990 zona crestei principale din Cãlimani a fost declaratã parc naþional, cu o suprafața totalã de 322 hectare, unde se gãsesc o serie de plante ºi animale ocrotite, într-un ansamblu de formaþiuni stâncoase cu un aspect peisagistic valoros. Una dintre capodoperele adãpostite de acest lanþ vulcanic este Lacul Ierez, aflat la poalele Vârfului Rãþitiº. Este un lac rãmas din ultima glaciaþiune, format în locul unei morene terminale, unde depozitele adunate de debris au format un strat impermeabil, în spatele cãrei s-a format lacul.
Suprafaþa apei are doar 0,13 hectare, adâncimea ei variind între 3 ºi 5 metri. Are o formã triunghiularã, vârful acestuia marcând ºi zona de evacuare a apei din lac. Este alimentat de douã izvoare, iar apa din lac se varsã în pârâul Puturosul.

Dintre speciile ocrotite de plante, putem aminti pinul pitic (Pinus mugo), ienuperi (Juniperus sibirica), smârdarul (Rhododendron kotschyi) sau Nardus stricta. Alte specii rare, includ Bupleurum longifolium, Cephalanthera longifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Festuca porcii, Festuca carpatica, Gentiana punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula pallescens, Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia verna, Orchis ustulata, Pedicularis exaltata, Phyteuma tetramerum.

Plantele vulnerabile sunt: Angelica archangelica Viola dacica. Plantele endemice sunt: Centaurea phrygia, Dyanthus tenuifolius, Hepatica transsilvanica.