Prezentare

Rezervaþia Lacul Iezer – Parcul Naþional Cãlimani, arie protejatã geologicã (322 ha), Topliþa

Munþii Cãlimani se aflã în partea nordicã a grupei centrale a Carpaþilor Orientali, formând totodatã cel mai mare lanþ vulcanic din þarã. Originea vulcanicã a Cãlimanilor este demonstratã ºi de platourile vulcanice plate ºi crestele care se înalþã ca niºte piramide deasupra acestora. Tot în acest lanþ vulcanic gãsim ºi cele mai înalte creste vulcanice din Carpaþi: Vârful Pietros (2103 m) ºi Vârful Rãþitiº (2021 m).

În anul 1990 zona crestei principale din Cãlimani a fost declaratã parc naþional, cu o suprafața totalã de 322 hectare, unde se gãsesc o serie de plante ºi animale ocrotite, într-un ansamblu de formaþiuni stâncoase cu un aspect peisagistic valoros. Una dintre capodoperele adãpostite de acest lanþ vulcanic este Lacul Ierez, aflat la poalele Vârfului Rãþitiº. Este un lac rãmas din ultima glaciaþiune, format în locul unei morene terminale, unde depozitele adunate de debris au format un strat impermeabil, în spatele cãrei s-a format lacul.

Suprafaþa apei are doar 0,13 hectare, adâncimea ei variind între 3 ºi 5 metri. Are o formã triunghiularã, vârful acestuia marcând ºi zona de evacuare a apei din lac. Este alimentat de douã izvoare, iar apa din lac se varsã în pârâul Puturosul.

Dintre speciile ocrotite de plante, putem aminti pinul pitic (Pinus mugo), ienuperi (Juniperus sibirica), smârdarul (Rhododendron kotschyi) sau Nardus stricta. Alte specii rare, includ Bupleurum longifolium, Cephalanthera longifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Festuca porcii, Festuca carpatica, Gentiana punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula pallescens, Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia verna, Orchis ustulata, Pedicularis exaltata, Phyteuma tetramerum.

Plantele vulnerabile sunt: Angelica archangelica Viola dacica. Plantele endemice sunt: Centaurea phrygia, Dyanthus tenuifolius, Hepatica transsilvanica.

ACTIVITÃÞI PERMISE ªI INTERZISE PE TERITORIUL ARIILOR PROTEJATE
Protejarea naturii este nu numai precizatã prin lege, dar este ºi o responsabilitate. Legea se referã nu numai la elementele ocrotite prin reglementãri, dar ºi la habitatul în care acestea se gãsesc. Speciile pot fi ocrotite doar în cadrul lor natural, oferind o protecþie a mediului de viaþã. Printre valorile naturale, cunoaºterea biodiversitãþii pe deoparte, înseamnã o experiențã sufleteascã pentru cei care doresc sã cerceteze ecosistemele. Pe altã parte înseamnã o plãcere esteticã, prin urmare este o reîncãrcare sufleteascã pentru cei care fac drumeții în naturã. Judeþul Harghita, ºi implicit Þinutul Secuiesc, sunt binecuvântate când vine vorba de comori peisagistice ºi frumuseþi ale naturii. Aceste bijuterii naturale, care reprezintã ºi obiective economice, pot fi puse în pericol cu un comportament neadecvat din partea vizitatorilor. Protejarea comorilor naturale este un efort comun. Pentru administrarea ºi ocrotirea ariilor protejate, au fost deja desemnate organele de pazã care au dreptul de a emite reglementãri proprii. Pe lângã acestea, am mai specifica câteva sfaturi utile pentru a reduce daunele produse:
  • sã nu ne abatem de la cãrãrile marcate
  • sã nu lãsãm deºeuri în urma noastrã
  • sã pãstrãm liniºtea, evitând folosirea sonorizãrilor puternice
  • sã nu rupem plantele, mai ales cele protejate
  • sã campãm doar în locuri special amenajate
  • sã nu facem foc, numai în locuri special amenajate ºi sã avem grijã de stingerea totalã a focului
  • sã nu aruncãm mucuri de þigarã aprinse
  • sã evitãm folosirea vehiculelor motorizate în preajma ariilor protejate, sã folosim doar traseele recomandate ºi/sau permise
  • sã ne bucurãm de sunetele ºi priveliºtea naturii ºi sã nu ne deranjãm semenii în savurarea acestora.
Prin acest material informativ care prezintã ariile protejate din judeþul Harghita dorim sã contribuim la promovarea turismului responsabil ºi eco–conºtient.
În acest demers contãm ºi pe deschiderea ºi interesul dumneavoastrã.

Mai aproape de naturã: prin vizitare ºi conservare!

Comentarii

Nu sunt comentarii. Fiţi Dvs. primul care comentează !

Orice părere contează

Nume (obligatoriu)
E-mail (obligatoriu, nu este public)
Mesaj (obligatoriu)

Vă rugăm să copiaţi codul de securitate de mai sus (obligatoriu).

Meteo


Calendar