Prezentare

Tinovul Mohoº, arie protejatã mixtã (238 ha), Lãzãreºti, Cozmeni

Tinovul Mohoº, la fel ca ºi Lacul Sfânta Ana, este unul dintre cele mai pitoreºti locuri din þarã. Este situat la 1050 metri altitudine, fiind localizat în al doilea crater al aceluiaºi vulcan, Muntele Ciomat. Câteva culmi, ce se înalþã mãreþ peste cele 80 hectare ale rezervaþiei naturale sunt Vîrful Mohoº (1177 m), sau Dealul Cocoizaº (1116 m).

Tinovul s-a format pe fostul lac Mohoº, apa acestuia fiind drenatã prin eroziunea regresivã a pârâului Roºu. Aici au mai rãmas ochiuri de apã, peste care s-a stabilizat turbãria. Pe alocuri stratul de turbã atinge ºi grosimea de 10 metri, tinovul are diametrul de 800 metri, ochiurile de apã mãsurând 2-3 metri în adâncime.

Tinovul reprezintã o rezervaþie peisagisticã ºi floristicã, cu multe specii de plante rare, ocrotite, care sunt mãrturii ale ultimei ere glaciare. Aici gãsim plante relicte cum ar fi patru specii de roua cerului, sau 20 de specii de muºchi.

Tinovul este alcãtuit din asociaþii de plante de dimensiuni variabile. Aici gãsim aninul cleios, o specie de plantã higrofilã, care se asociazã cu specii de rogoz (Alnetum glutinosae - caricosum elongatae ºi caricosum remotae). În locurile mai uscate o sã gãsim asociaþii formate din pin de pãdure (Pinus sylvestris) ºi afin (Pinetum sylvestris vaccinietosum), iar spre interiorul turbãriei vom gãsi o specie rarã de rogoz (Pinetum sylvestris eriophoretosum vaginati).

În alte locuri pinul de pãdure formeazã asociaþii cu specii de anin, iar vegetaþia ierboasã este alcãtuitã din specii de muºchi de turbã si din specii de rogoz (Pino - Betuletum caricetosum echinatae). Asociaþia dominantã pe suprafaþa turbãriei este formatã din muºchiul de turbã ºi rozmarinul de turbãrie (Andromeda polifolia – Eriopho-ro vaginati – Sphagnetum).

Pe malul ochiurilor de lac gãsim planta carnivorã mâncãtoare de insecte, care este foarte rarã în þara noastrã, roua cerului (Drosera rotundifolia), precum ºi o specie mai mare de roua cerului (Drosera obovata). Alte specii relicte din perioada glaciarã sunt afinele de turbã (Vaccinium oxycoccos ssp. Microcarpum), rozmarinul de turbãrie, Scheuchzeria palustris, Lysimachia thyrifolia, trestioara (Calamagrostis neglecta), Cnidium dubium ºi bubãcariþa (Eriophorum angustifolium). Lângã Lacul Sfânta Ana ºi Tinovul Mohoº sunt vãzuți frecvent ursul brun, cerbul carpatin, cãprioara, lupul ºi râsul. Dintre speciile ocrotite de animale, amintim salamandra ºi nãpârca (Anguis fragilis).

ACTIVITÃÞI PERMISE ªI INTERZISE PE TERITORIUL ARIILOR PROTEJATE
Protejarea naturii este nu numai precizatã prin lege, dar este ºi o responsabilitate. Legea se referã nu numai la elementele ocrotite prin reglementãri, dar ºi la habitatul în care acestea se gãsesc. Speciile pot fi ocrotite doar în cadrul lor natural, oferind o protecþie a mediului de viaþã. Printre valorile naturale, cunoaºterea biodiversitãþii pe deoparte, înseamnã o experiențã sufleteascã pentru cei care doresc sã cerceteze ecosistemele. Pe altã parte înseamnã o plãcere esteticã, prin urmare este o reîncãrcare sufleteascã pentru cei care fac drumeții în naturã. Judeþul Harghita, ºi implicit Þinutul Secuiesc, sunt binecuvântate când vine vorba de comori peisagistice ºi frumuseþi ale naturii. Aceste bijuterii naturale, care reprezintã ºi obiective economice, pot fi puse în pericol cu un comportament neadecvat din partea vizitatorilor. Protejarea comorilor naturale este un efort comun. Pentru administrarea ºi ocrotirea ariilor protejate, au fost deja desemnate organele de pazã care au dreptul de a emite reglementãri proprii. Pe lângã acestea, am mai specifica câteva sfaturi utile pentru a reduce daunele produse:
  • sã nu ne abatem de la cãrãrile marcate
  • sã nu lãsãm deºeuri în urma noastrã
  • sã pãstrãm liniºtea, evitând folosirea sonorizãrilor puternice
  • sã nu rupem plantele, mai ales cele protejate
  • sã campãm doar în locuri special amenajate
  • sã nu facem foc, numai în locuri special amenajate ºi sã avem grijã de stingerea totalã a focului
  • sã nu aruncãm mucuri de þigarã aprinse
  • sã evitãm folosirea vehiculelor motorizate în preajma ariilor protejate, sã folosim doar traseele recomandate ºi/sau permise
  • sã ne bucurãm de sunetele ºi priveliºtea naturii ºi sã nu ne deranjãm semenii în savurarea acestora.
Prin acest material informativ care prezintã ariile protejate din judeþul Harghita dorim sã contribuim la promovarea turismului responsabil ºi eco–conºtient.
În acest demers contãm ºi pe deschiderea ºi interesul dumneavoastrã.

Mai aproape de naturã: prin vizitare ºi conservare!

Comentarii

Nu sunt comentarii. Fiţi Dvs. primul care comentează !

Orice părere contează

Nume (obligatoriu)
E-mail (obligatoriu, nu este public)
Mesaj (obligatoriu)

Vă rugăm să copiaţi codul de securitate de mai sus (obligatoriu).

Meteo


Calendar